Getio Patridio

Pe scurt: Bucovina e paznicul mai greu și mai teritorial, potrivit pentru cine vrea în primul rând pază. Mioriticul e mai sociabil și mai ușor de dus printre oameni, fără să-și piardă seriozitatea. Amândoi au nevoie de curte și de un stăpân care nu se sperie de un câine mare. Diferența reală o vezi când îi întâlnești — de asta insistăm pe vizită.

Nu. Vorbim de câini de 70–75 cm crescuți să patruleze noaptea un teritoriu. Au nevoie de curte împrejmuită solid. Într-un apartament devin frustrați, iar un câine mare și frustrat e o problemă pentru toată lumea.

Cu copiii familiei, da — ambele rase sunt cunoscute pentru răbdare și atașament. Dar orice câine de talie mare stă sub supraveghere lângă un copil mic, nu din neîncredere, ci din greutate: 60 de kilograme dărâmă un copil fără nicio intenție rea.

Mult, și grav. Lătratul face parte din meserie: anunță și descurajează înainte să fie nevoie de altceva. Dacă ai vecini foarte apropiați, gândește-te bine.

Periere serioasă săptămânal, iar la Mioritic mai des — părul trece de 10 cm și se împâslește dacă îl lași. În perioadele de năpârlire, aproape zilnic. Tunsul nu se recomandă: părul îi apără și de frig, și de soare.

E actul de origine emis prin Asociația Chinologică Română, membră FCI. Îți garantează că știi cine sunt cel puțin trei generații în urmă — deci și ce boli sau ce temperament ai șansa să moștenești. Un pui „fără acte, dar din părinți frumoși" e o loterie plătită la fel de scump.

Da, trimitem câini în toată lumea. Transportul se face exclusiv prin firme autorizate, niciodată „cu cineva care oricum merge într-acolo". Câinele pleacă cu pașaport, microcip, vaccinare antirabică valabilă și toate documentele cerute de țara de destinație — fiecare stat are legislația lui, iar noi o respectăm întocmai. Îți spunem dinainte ce presupune, cât durează și cât costă, ca să nu existe surprize la graniță.